Hot City - Cultura urbana feminina

Cu ocazia celei de-a nu stiu cata zile in care mi-e frig in propria sufragerie imbracata ca pentru o excursie pe varful Omu, simt nevoia sa constat decesul unui trend: nostalgia colectiva dupa frumoasele ierni de altadata, precum si nasterea altuia: renegarea marelui bau-bau ecologic, incalzirea globala.

Marturisesc ca, fiind inca in floarea varstei, nu am mai prins nici o iarna de altadata in tanara mea viata, dar mi-au fost mereu descrise, in fiecare an, de catre oameni mai intelepti decat mine, cu o bucurie demna de o cauza mai buna.

Iernile de altadata erau, ca in povesti, pline de zapada pufoasa, imaculata si cum mai trebuie sa fie zapada ca sa poata fi pomenita intr-o poveste. Adica exact ce nu prea au avut pricajitele de ierni contemporane din ultimii ani. Ma rog, in afara de traditionala prima ninsoare care ia intotdeauna primaria prin surprindere. In rest, cele doua-trei fulguieli anemice se transformau destul de repede in zloata, spre dezamagirea iubitorilor zapezilor de altadata care apucasera deja sa se bucure degeaba, crezand ca altedatile s-au intors.

Iernile de altadata cica incepeau cu gerul fix la 1 decembrie si se terminau fix la 1 martie, ce mai, aveau respect pentru calendar si pentru clima temperat-continentala. Si asta era bine si sanatos, semn ca lumea inca nu se dusese de rapa si incalzirea globala nu incepuse inca sa ne ucida. Da, iarna, care incepea sa fie ca vara (in ciuda vorbelor fostului si actualului presedinte) era perioada cand auzeam cel mai des despre raul pe care l-am facut noi oamenii planetei-mama, si cum ne va pedepsi ea, in cele din urma, cu insolatie in ianuarie.

N-am reusit sa pricep exact de ce erau atat de bune iernile de altadata, dar am sperat ca voi avea ocazia sa dau si eu peste una la un moment dat. Eram sigura ca stiu dupa ce sa o recunosc. De fapt, sunt aproape sigura ca ne aflam in miezul unei asemenea ierni chiar acum.

Si, ce sa vezi, nostalgicii s-au razgandit. Nu se mai bucura ca a nins ca in povesti, ba chiar ca in toate povestile care incap intr-o biblioteca puse la un loc. Nu se mai bucura ca incalzirea globala s-a hotarat sa mai intarzie putin. De fapt, sunt convinsi ca n-a fost niciodata asa ceva si ca e doar o gluma proasta inventata de niste eco-hippie suparati pe viata. Noul trend consta in a nega cu vehementa existenta incalzirii globale.

„Auzi, asta e o iarna ca atunci cand erai tu mic?” am intrebat eu unul pe care-l stiam nostalgic, nu mult mai varstnic, dar cu memorie mai buna decat mine. Dar el, culmea, nu mi-a raspuns nimic, doar s-a mai infofolit in cateva paturi. Apoi s-a rugat, probabil, sa supravietuiasca pana la primavara si data viitoare sa aiba mai mare grija ce-si doreste.