Hot City - Cultura urbana feminina

The Verve este ca o casnicie cu nabadai. Exista dragoste ca la balamuc si asta se vede in muzica ce ajunge la public. Dar sunt si probleme, evidente prin faptul ca ei se tot reunesc si se despart, de nu banuiesti niciodata ce urmeaza.

Dar de ce sa studiem cu atentie paiul din ochiul altuia, cand noi insine avem prin ochii nostri diverse barne. Mai bine ne concentram sa ascultam muzica asta buna pe care ei o produc atunci cand sunt impacati unul cu altul si cu ei insisi. Pentru ca slava Domnului, avem despre ce sa vorbim si la ce sa ne prosternam.

Doar o vorba sa mai spun despre asta: ma distreaza foarte tare ce zice trupa pe siteul ei oficial, despre modul in care a inceput totul. Si anume ca stateau ei, asa, Richard Ashcroft, Simon Jones, Nick McCabe and Peter Salisbury, intr-o masina veche asezata deasupra orasului Wigan. Si se tot uitau si se intrebau cum pot ei sa fenteze anonimatul care se parea ca le este deja predestinat. Raspunsul a fost sa faca o trupa si asa a aparut The Verve. Apoi totul s-a intregit cu Simon Tong.

Batrana Wiki sustine ca ei canta alternative rock, britpop, shoegazing, psychedelic rock, dream pop si space rock. Recunosc ca inteleg doar trei din cele 6 categorii, dar in mod sigur canta bine rau. Si asta e destul.

The Verve a scos pana acum 3 albume: A Storm in Heaven, lansat in 1993, apoi Northern Soul, in 1995 si Urban Hymns, in 1997. De pe aceasta din urma sigur stiti melodia Bitter Sweet Symphony, care a spart tot la vremea lui si tot a ramas printre cele mai hot melodii. Trupa a dat concerte prin carciumile mici din oraselul lor dar a facut si inconjurul lumii, intorcandu-se acasa incununati cu lauri.

Inca nu esti sedus de The Verve? Come on!