Praga de aur

Autor: sana

Praga are palate, Praga are case cu fatade bine intretinute, Praga are cred, pana la urma, noroc. Ni s-a dat la toti cate o portie buna de comunism, implementata de catre niste conducatori care au aplicat doctrina folosindu-se de puternice accente personale.

Noua ne-a cazut la ruleta un comunist prea putin pasionat de ce s-a intampla inaintea lui, si care avea alte proiecte architecturale merete. El a daramat cartiere intregi de cladiri care formau aerul special al orasului. Praga a avut noroc. Ea isi intoarce acoperisurile dupa soare si respira sanatate si preocupare pentru frumos prin fiecare por.

Praga ar trebui pusa la panoul de perete la rubrica asa da, pentru ca este o declaratie de cat de bine pot sa mearga lucrurile. Catedrala Sfantului Vitus sta semeata in centru si toate strazile care pornesc din piata sunt presarate cu cele mai aratoase cladiri medievale. Daca l-ai citit pe Milan Kundera, te plimbi pe langa malurile placut amenajate ale raului Vltava cu ceva melancolie.

Vizitarea Pragai se poate face si la pas, mergand fara tel prin oras. Nu trebuie sa consulti harta prea tare, ci doar sa te invarti prin centru pe unde vezi cu ochii. E suficient ca sa te simti bine, cu mici popasuri.

Dar poti sa vezi orasul asta ordonat si bine impartit si de la bordul masinilor de epoca. Masini de epoca lustruite si scoase acum din cutie, rosu aprins, bleumarin si alb unt. Masini cu soferi care mor de dragul lor si stiu sa-ti povesteasca o gramada de lucruri despre oras, in timp ce aerul curat al Pragai iti trece prin plete. Cand la Praga ploua si tu ai doar doua zile de vizitat, sa nu disperi. Orasul e asa de curat , incat e un mare privilegiu sa te plimbi pe strazile pavate cu piatra, lucind a apa.

Praga vinde in piata mare castane care miros ademenitor de la o posta. Cu o asemenea punguta in mana si un pahar de vin fiert in cealalta mana, esti perfect inarmat pentru a vizita apoi palatul, piata mica, cartierul evreiesc si de fapt tot ce-ti apare in cale.

Cat despre shopping, el se face la Praga pe picior mare. Multe galerii comerciale sunt amenajate in cladiri vechi de sute de ani, si atunci ai alta senzatie cand petreci timp pentru cumparaturi aici, intr-un loc care arata total diferit de un depozit.

Mancarea la Praga seamana cu cea ungureasca si vieneza. Carnati de toate felurile si marimile, multa carne prajita, fripta si marinata, varza acra si calita, cartofi, gulas si un intreg miraj de prajituri si alti reprezentanti de vaza ai patiseriei locale. Praghezii se imbraca frumos si ies seara la plimbare, populand toate localurile minione din centru. Fiecare dintre cafenelele si restaurantele Pragai au un aer aparte si servesc mancaruri gustoase si cesti aburinde care au cam acelasi pret. Adica slabe sperante sa te tepuiesti.

Cehii nu sunt cu nasul pe sus si sunt mai aproape de sulfetul nostru decat alte natii instalate in capitale frumoase. Si pare ca nu au mari stresuri cotidiene. Ba chiar radeam cu prietena mea, in carciuma in care degustasem déjà vreo 5 feluri de bere locala, ca municipalitatea de aici se preocupa foarte tare sa impresioneze turistii cu tot felul de aparitii cliseu de fericire.

Daca petreci un pic intr-un restaurant cu vedere la strada, iti trec pe la nas urmatoarele poze: un cuplu de indragostiti care se opresc sa se sarute fix in fata ta, o familie compusa din mama, tata, baiat si fetita care sporovaiesc veseli, o masina neagra si scumpa, de epoca, la al carei geam o fetita cu codite in roz face cu mana si 2 perechi de batranei care se tin de mana. La inceput am crezut ca e o coincidenta dar apoi m-am lamurit ca e organizata treaba, ca prea erau multe momente Kodak de acelasi fel.

Oricum, chiar daca stii ca atata bine pe lume nu are cum sa existe, tot e bine sa te duci la Praga, pentru o gura de optimism, ordine, normalitate si frumusete.