Hot City - Cultura urbana feminina

Incredibil de bun filmul asta. Ce usurare pe mine sa vad inca un film romanesc, la asa mica distanta de Amintiri din Epoca de Aur, si care sa fie tot asa de extraordinar de tare.

Politist, Adjectiv este castigatorul de la TIFF 2009. Un film de Corneliu Porumboiu, care este trecut la genul drama. E drept ca decorul in care se intampla actiunea este unul de iti vine sa iti smulgi parul din cap. Si totul seamana izbitor cu ce se intampla in melodia lui Depeche Mode, filmata aici, in Romania. Our land of choice dar unde nu ai, de fapt, nicio optiune.

Ai in film, ca si in viata de zi cu zi, o gramada de alegeri: tevi groase la vedere, blocuri gri, gropi, birouri de stat in care e de mirare ca nu se sinucide cate un functionar in fiecare zi, demonstrativ. Apoi scoli cu arhitectura dreptunghiulara binecunoscuta si vanzatoare de alimentara imbracate gros in pravalie, ca e frig. Iar oamenii sunt lenesi si sufera de lipsa crasa de colegialitate.

Dar filmul este de-o subtilitate incredibila. Si din asta rezulta un umor frate cu nebunia. Publicul se imparte in doua. Cei care sunt coplesiti de realitatea romaneasca si probabil ca se deprima putin. Ei nu scot niciun sunet. Si publicul ca mine si altii, mai veseli din fire, asa, care am chicotit tot filmul, spre disperarea primei categorii.

Actiunea arata asa. Dragos Bucur, care este ca de obicei incredibil de bun actor si de sexy barbat, este un politist caruia i se repartizeaza un caz ce-l pune in mare incurcatura. Trebuie sa urmareasca un elev turnat, pardon denuntat de prietenul lui ca detine si consuma droguri. El este presat de catre superiori sa organizeze un flagrant si sa inchida odata cazul asta simplu. Dar asta contravine legii lui morale si ii este frica sa nu il mustre constiinta. I se pare ca fumatul unui joint nu e ceva chiar asa de grav si ca legea oricum se va schimba probabil si va fi mai permisiva cu astfel de cazuri, cum s-a intamplat si in strainatate.

Suntem invitati noi, spectatorii, sa ne uitam putin si la un caz destul de tipic de casnicie actuala. Dragos Bucur are o nevasta pe cinste. Iar seful politiei din oraselul in care se petrece actiunea, si care e clar ca nu este Bucurestiul, este un personaj savuros. Apare doar in ultima parte a filmului, dar contributia sa este zemoasa. Da lectii de filosofie si rezolva probleme de etica cu o usurinta si o siguranta care sunt delicioase.

Inainte sa iasa castigator la TIFF, Politist, Adjectiv a luat Premiul Juriului si Premiul FIPRESCI la sectiunea Un Certain Regard, la Cannes 2009. Si lasand deoparte premiile, este un film din categoria must-see.