Hot City - Cultura urbana feminina

Regizorul dar si scenaristul filmului Lucia si sexul este Julio Medem si filmul este facut in 2001. Dar lumea inca mai vorbeste despre el si inca il mai vede, dovada ca la mine a ajuns acum, cu eticheta “must see”.

Actorii principali sunt Paz Vega, Tristan Ulloa si Najwa Nimri dar as mentiona ca si niste aparitii episodice, adica Elena Anaya si Daniel Freire, sunt de luat in seama. Toti actorii sunt in mod special foarte frumosi si joaca tare bine.

Lucia si sexul a luat multe premii si nominalizari la festivaluri de film, in special la cele organizate de catre tari vorbitoare de limba spaniola. Mie mi s-a confirmat sloganul care apare pe afisul filmului, si anume ca este unul dintre cele mai erotice filme din cate s-au facut vreodata.

In primul rand, as vrea sa spun cat m-a bucurat de tare faptul ca in filmul asta mi s-au aratat nu unul, ci doua sexuri masculine in deplinatatea atitudinii lor. Si vezi pe ecran nu umbra unui sex, nu profilul unui sex, nu ideea unui sex, nu forma unui sex reflectata intr-o oglinda de apa. Ci vezi sexul in toata frumusetea lui, cap-coada adica. In prim plan si cu detalii si cu tot ce trebuie. Mi-a placut asta, pentru ca, de obicei, in filmele serioase nu vezi niciodata asa ceva.

Lucia si sexul este un film despre mai multe vieti care se impletesc in fel si chip avand in centru o insula. O insula fantastica unde se indeplinesc dorinte, se incep noi drumuri, se repara vieti frante si se iau lucrurile de la capat. Dar si o insula unde trebuie sa fii foarte atent sa nu pici in gauri, fizic si metaforic vorbind.

Personajul principal este scriitorul Lorenzo (Tristan Ulloa), a carui viata creste strans in jurul romanului pe care tocmai il scrie. Iubita lui este Lucia, o cititoare care are curaj sa ii declare dragostea si il cucereste in felul asta. Dar Lorenzo este legat si de insula exotica unde si-a sarbatorit acum 6 ani ziua de nastere intr-un mod foarte erotic: facand dragoste in mare cu o femeie necunoscuta sub lumina lunii. Din noaptea de dragoste la lumina lunii rezulta si un copil, de care Lorenzo afla abia acum, dupa multi ani.

Si cum se imbina si combina lucrurile in continuare e bine sa descoperiti singuri. Desi filmul se termina cu bine, pe mine m-a facut sa plang, pentru ca e foarte emotionant. Asa ca, daca sunteti genul mai sensibil, luati cu voi cateva batiste de hartie parfumata dar si un barbat. O sa vedeti de ce.