Hot City - Cultura urbana feminina

De cand am vizitat Praga, am ajuns la concluzia ca ce vine din Republica Ceha, in general, nu e deloc de lepadat. Desenele animate cehesti, de exemplu, sunt geniale intr-un mod cu totul aparte. Intr-un timp eram dependenta de un soi de Nutella importata din Cehia. Acum bag de seama ca incepe sa-mi placa si literatura ceheasca.

Jaroslav Hasek e cunoscut pentru romanul sau neterminat despre Peripetiile bravului soldat Svejk, despre care am tot auzit, insa recunosc, spre rusinea mea, ca nu l-am citit. Dar am dat peste un volum de proza scurta al lui Hasek, "Serata abstinentilor sau distractie americana", aparut anul trecut la editura Art, si vi-l recomand cu destula energie.

Am tot auzit oamenii plangandu-se ca nu mai au timp sa citeasca si ca pana ajung sa termine un roman au si uitat despre ce era vorba la inceput, asa ca, iata, cu o culegere de schite nu mai incape asemenea scuza. Cat te plimbi cu metroul intre locuinta si job, ai timp sa citesti cel putin doua-trei povestioare foarte scurte, precum si amuzante- caci in cazul de fata avem de-a face cu un umorist.

Hasek are un tip de umor pe care l-am mai intalnit la scriitori care au practicat glorioasa meserie numita jurnalism: sa zicem, Mark Twain, sau de ce nu, Caragiale al nostru. De fapt, unele dintre schite au ca sursa de inspiratie tocmai gazetaria.

In perioada in care au fost scrise povestirile, Cehia facea parte din imperiul austro-ungar, iar Hasek face haz de stereotipuri care lovesc  in toate popoarele imperiului, fie ei cehi, unguri, austrieci, sarbi sau alte natii- adica genul de distractie pe care n-o mai poti plasa in ziua de azi in produse culturale fara sa se revolte enspe mii de oameni, din cauza afurisitei de corectitudine politica.

Oricum insa, “grosul” amuzamentului provine din satira sociala. Care nu e deloc invechita sau incremenita intr-o perioada istorica. Sigur, Hasek vorbeste despre societatea de la inceputul secolului 20, adica cea in care a trait el, dar mie una nu-mi suna deloc nefamiliar. Intr-una din schite, de exemplu, intitulata “Criza financiara”, un biet functionar ii cere sefului sau o marire de salariu de 20 de coroane. “Cum indraznesti, miselule iresponsabil?” striga seful indignat. “Nu stii in ce situatie e economia mondiala? Nu stii cate firme americane au dat faliment?”...si tot asa,  iar functionarul nostru nici nu stie ca drama lui e aceeasi cu a angajatilor de o suta de ani mai tarziu.

In incheiere va las cu o mostra din povestirea “Despre presa catolica”, in care se vorbeste despre mult-inaltatoarele istorisiri din revista “Trandafirul dominican”.

“Morile Domnului! Motto: Morile Domnului macina incet, dar sigur. Pe acoperisul unei biserici erau trei tinichigii. Unul era catolic, al doilea protestant, iar al treilea fara credinta. Si iata ca voia Domnului hotari ca tustrei sa cada la pamant. Necredinciosul a murit, protestantul si-a rupt un picior si o mana, iar catolicul a scapat viu si nevatamat. Vazand aceasta, protestantul a trecut numaidecat la credinta catolica”.