Hot City - Cultura urbana feminina

Am citit cele 300 de pagini scrise de Eduardo Mendoza cu sufletul la gura. Nu pentru ca actiunea ar fi fost intr-atat de palpitanta, ci pentru ca autorul ne pregateste pentru o rasturnare spectaculoasa de situatie care nu are loc niciodata.

Putine carti au reusit sa imi creeze asemenea sentiment de frustrare precum “Mauricio sau alegerile locale”. Tocmai aceasta frustare m-a determinat sa imi petrec ultimele zile gandindu-ma la acest roman. Desi am trecut rapid la alta carte, "Mauricio sau alegerile locale" a ramas intr-un colt al mintii mele cerandu-mi sa il inteleg.

Mauricio Greis e un dentist plicticos cu o viata relativ banala care insa are sansa unei vieti palpitante atunci cand intra in politica si incepe sa iasa cu 2 femei la fel de interesante si frumoase desi diametral opuse din punct de vedere social. Ce reuseste sa faca Mauricio cu ceea ce i se ofera va las pe voi sa descoperiti.

Vreau doar sa mai mentionez ca actiunea romanului este plasata in Barcelona anilor 80', in Spania postfranchista, ce seamana pe alocuri cu Romania postdecembrista.

Discursuri politice sforaitoare, politicieni interesati de castig si nu de ideologia partidului, oameni confuzi care nu inteleg ce se intampla pe scena politica desi urmaresc cu atentie toate detaliile si o societate greu de urnit din vechile tipare: “Suntem obisnuiti sa traim la periferia unui stat incompetent si sa supravietuim prin intermediul unor intelegeri secrete, ale unor acorduri tacite si al unor suste disimulate sub valul unui nationalism sentimental, autocompatimitor si autocomplezent”.

In mod simbolic triunghiul sentimental constituit din Mauricio, avocata Clotilde si cantareata Porritos reprezinta la scara individuala cele 3 atitudini politice socialiste intalnite in societatea postfranchista. O societate in care idealistii si vechii activisti nu isi gasesc locul.

Daca insa nu va intereseaza implicatiile politice si ideologice nu trebuie sa va speriati de ce v-am povestit pentru ca acestea sunt mai degraba sugerate decat explicate clar si cu exceptia catorva pasaje, romanul nu abunda in consideratii politice.