Sunt in primul rand femeie si incerc sa fac, de pe pozitia asta a mea, cat de bine pot.

Unii imi sufla ca degeaba ma stradui eu, ca nu exista sanse egale. Feminismul a facut multi pasi dar femeia tot este plasata pe un podium de inferioritate fata de barbat si asa va ramane. Altii, mai carcotasi, zic ca ne-am luptat asa de mult ca acum avem mai multe drepturi ca masculii. Si ca sa ne oprim odata, daca nu vrem sa se lase cu varsare de sange intre sexele si asa destul de tensionate.

In al doilea rand, sunt femeie instarita, considera unii. Si desi asta poate suna unora ca o veste buna, eu intampin destule greutati filosofice si ma stradui mult sa ma descurc cumva cu povara asta. Sunt femeie cu masina si sunt femeie cu o casa a ei. Mie mi se pare ca in relatia cu un barbat, bunurile astea ar trebuie sa ajute pe toata lumea implicata si direct sau mai pe ocolite beneficiara. Si pe mine, si pe el.

Mi se pare un lux sa functionam ca un cuplu care are doua masini. O fi accelerand desertificarea care zguduie lumea si o fi intetind furtunile, dar cate posibilitati versatile se intrevad cand ai doua masini. Sa se dea cate una pe cap de vita furajata, sa ajunga la toti, asa am crezut mereu. Si totusi unii barbati cred, desi sunt imbracati cu o vestuta de modernism, ca ar fi mult mai bine daca ar avea doar ei masina.

Ce sa umblu eu atat brambura pe strazi, fara ca ei sa aiba control. In plus, e cheltuiala mai mare si absolut nejustificata. Se vede treaba ca o masina pentru un barbat e neaparat necesara. Dar de ce ii mai trebuie si femeii una? Asta e déjà un moft. Lasa ca o ajuta barbatul cand e cazul sa care ceva sau sa mearga in vizita. Asta daca are chef si nu e ceva prea misto la televizor. O emisiune palpitanta, cu masini, sport sau cu batai sau o combinatie intre astea trei.

Culmea e ca exista barbati care incep sa arate nemultumire pentru masina femeii chiar daca ei nu cotizeaza in niciun fel la facturile ei. Pur si simplu, in calitate de cocos, ei se simt indreptatiti sa ne ceara sa renuntam la ea, mai ales pe vremuri de stransoare economica. Ii deranjeaza ideea ca femeia poate sa isi doreasca mobilitate. Alta decat o contorsionare de efect in pat.

Am casa si aflu ca pentru un barbat adevarat e foarte greu sa stea in casa unei femei. El trebuie sa-si asigure singur acoperis deasupra capului, orice-ar fi. Casa mea n-am decat sa mi-o fac sul si mi-o bag in fund. Ca oricum nu se poate sta in ea, daca e agonisita prin munca si priceperea femeii. Se pare ca pentru un barbat, statul sub acoperisul unei femei duce la emasculare si trauma greu de manevrat. E ceva strict legat de piramida lui Maslow, daca intelegeti ce vreau sa zic. Cica barbatul trebuie sa o dea gata pe toata.

Daca vrei sa termini o relatie cu un barbat adevarat, adu-l sa locuiasca la tine. Vei vedea cum aparent i se arata ca o solutie buna. Dar in scurt timp nu-si mai gaseste locul si lucrurile se deterioreaza repede si bine. Barbatul adevarat are scris in vene si in gene faptul ca el trebuie sa faca rost de lucrurile de baza intr-o viata de om in doi. Adica hrana, acoperis si vestminte. Si desi vremurile s-au schimbat simtitor si relatiile de astazi sunt mai mult parteneriate, in domeniul mentalitatii nu pare sa se schimbe mare lucru.

Si in concluzie, sa reluam. Sunt femeie cat de cat instarita. O fi bine? Nu cred. Nu daca vreau sa am o relatie armonioasa.