Trebuia sa vina si ziua asta, probabil voi, cele care asteptati ca din cand in cand sa dau cu condeiul pe aici, ati stiut-o. Imi pasa, imi pasa chiar foarte mult de ea. Sau mai bine zis de ceea ce se va intampla cu mine si cu ea.

Au trecut doua saptamani,un record absolut de cand…de cand. Doua saptamani in care ne-am vazut aproape zi de zi, exact asa cum se spune ca nu e bine. Zile care au sfidat toate regulile pe care le stim despre inceputurilerelatiilor,despre relatii in general.

Se fac uneori filme americane independente, in care personajele actioneaza exact dupa capul lor, lasand loc obinsuintelor si educatiei doar cand e vorba despre ce reprezinta mancare si ce nu. Asa suntem si noi de cand ne-am cunoscut.

Mi-e cam scarba sa mai folosesc sintagma: “Parca ne cunoastem dintotdeauna” fiindca am alterat-o ca metoda de a-mi aduce fete in pat. Daca as putea-o spune altfel insa chiar asta ar fi:

parca o cunosc. Parca nu e nevoie de pasii aceia mici si ezitai, de cafele interminbile si discutii standard despre gusturi si placeri, ca nu cumva doamne fereste sa te apuci de treaba cu omul nepotrivit.

Ea este sigur omul nepotrivit. Nu-mi seamana nici cat negru sub unghie, parca a crescut din alt pamant si a fost udata cu alta apa. In mod normal ar trebui sa ma scoata din minti. Daca ar fi o colega de serviciu si mi-ar spune lucrurile pe care le spune, as considera-o excentrica si naiva, daca ar fi vreo prietena, as considera ca nu ma pot baza pe ea.

Vedeti insa ce inseamna contextul din mintea noastra? Mai inainte,contextul meu diferea de cel al fetelor cu care ieseam. In timp ce ele erau uneori dispuse sa ma cunoasca, sa ma inteleaga si macar sa incerce cativa pasi impreuna, pe mine nu doar ca nu ma interesa sa le cunosc, dar nici macar nu constientizam posibilitatea asta, dupa cum am scris mai demult. Poate au fost fete minunate. Mai bune ca prima, mai bune ca asta si mai bune decat mine.

Acum insa, exista  un context similar, pe care il creeaza cine stie ce imprejurari.

Cred ca nu exista oameni  speciali, nici oameni care se potrivesc, nici asa ceva ca oameni destinati unul celuilalt ci foar o potrivire de contexte care ne permite sa vrem sa il cunoastem pe celalalt.

Altfel nu s-ar explica de ce imi doresc atat de mult ca omul asta diferit, cu totul si cu totul diferit sa fie diferit langa mine.