Hot City - Cultura urbana feminina

Revenim cu topul muzicilor ce ma agaseaza si sper ca asteptarea sa nu fi fost asa de lunga. Dupa ce am trecut in revista locurile 10 - 6, iata locurile 5-1 in cele ce urmeaza:



locul 5 – Castile de I-Pod

Fara doar si poate, in fiecare a V-a ureche a fiecarui vagon de metrou, scrasneste, asemeni unei freze de dentist, o casca ce in mod evident ar trebui ca, in doua-trei statii, sa reuseasca sa treaca prin creier. Ma intreb, daca oamenii aia chiar mai aud ceva dupa calatoria aceea si, daca ei chiar vor sa auzim si noi muzica lor cool, de ce nu vin ca in America anilor 80, cu radiocasetofonul pe umar sa auzim si noi nu numai inaltele.



­locul 4 – Toaca & Clopotele bisericii

Numai cei ce locuiesc in apropierea unei biserici vor stii ca, toaca si clopotele sunt doua intrumente muzicale de tortura si nu de percutie, asa cum scrie prin teorie. Concertele sunt, de obicei duminica de la ora 8:30 (cu variatiuni orare in functie de specificul locului). Durata lor este nelimitata si nu tine de un repertoriu. Senzatia de random este foarte puternica si, oricat as incerca sa dibuiesc (asemeni unei ghicitoare in cafea) formule ritmice, nu reusesc decat sa ma trezesc, injurand de mama focului niste practici religioase dezagreabile sonor si a caror utilitate as putea-o intui oarecum. Toaca se opreste. Ce bucurie! In mod cert, bataia clopotelor nu poate intarzia prea mult … Iat-o! La fel de aritmica si neimbietoare. Se zice ca rolul clopotelor ar fi sa cheme lumea la biserica … Oare?



locul 3 – On Hold Music

De cate ori n-ai fost revoltata datorita facturii de telefon mobil? Sau a unor minute care au zburat aiurea. De cate ori n-ai vrut sa suni la un taxi in ultima secunda, de preferat din ploaie sau vant si sa primesti “on hold-ul” nr. 40 de Mozart sau, de ce nu un romantic Hold Story … iar tu sa fierbi de nervi, iar ei sa-ti spuna sa ramai “pentru a-ti pastra prioritatea in preluarea apelului” si iar, dai cu Mozart, dai cu Love Story, cu Primavara de Vivaldi sau cu o muzica de sorginte norvegiano-chineza, cum se poarta la una din companiile de taxi (parca la 2000). Marele avantaj al acestei muzici este ca, indiferent cat de tare ne supara, o ascultam din ce in ce mai atent. Ar fi si pacat sa ne pierdem prioritatea, nu?



locul 2 – Popii si dascalii care canta prost

Nu vreau sa credeti ca nu prea sunt dus la biserica. De fapt cred ca aveti dreptate. Dar, cu siguranta unul din motive este acela ca, de cele mai multe ori este de neascultat si de neinteles (stiati ca, preponderent, canta in limba romana?) ceea ce popii si dascalii considera a fi muzica. Este de-a dreptul istovitoare o nunta, mai ales daca ai vreo functie pe acolo, un tinut de lumanare sau de camera video. Nici nu vreau sa ma gandesc cum trebuie sa fie sa fii mire si sa ti se cante atat de prost in cea mai importanta zi din viata ta de enorias. As opta pentru raspandirea de cocarde (asa se cheama porcariile alea de ti le pun in piept, nu?), dar asta am vazut ca o fac fetele. Mai bine ies afara la aer pana cand aud linia cat de cat muzicala a Isaiei, semn ca ne apropiem de sfarsit. Se pregateste locul 1 cu coronita.



locul 1 – “Multi ani traiascaaaaaaa!”

Il stiti si il cantati de fiecare data prost si lipsit de vlaga, parca ar fi un hit de priveghi.

Dovada incontestabila a faptului ca poporul roman este dezorganizat, haotic si in mare parte nemuzical, binecunoscutul “Multi ani traiasca” nu este decat un instrument de tortura prin care trebuie sa treaca fiecare sarbatorit in ritualul aniversarii de orice tip.

De ce spun dezorganizare si haos si lipsa de muzicalitate? Pentru ca fiecare incepe cand vrea el, pe ce nota considera el, ba chiar isi permite sa moduleze armonic intamplator si repetat, garbindu-se sa ne spuna “cine sa traiascaaa” si sa accentueze porecla in detrimentul numelui sau invers, dupa bunul plac, nelasand sa transpara macar ceva din numele sarbatoritului, realizand astfel o profunda confuzie in ceea ce priveste identitatea adresantului.

Si sa nu-l uitam pe omniprezentul mascul feroce care nu va rata ocazia rezolvarii acompaniamentului de la bass: “pa ram pam pam pam”



Acestea sunt zece pozitii, dar cred ca am mai putea gasi. Daca aveti propuneri … nu ezitati.



Pam pam!

 

­