Hot City - Cultura urbana feminina

Secrete extrem de bine pazite, o noapte de vara la Ekaterinburg si crime ale caror resorturi raman inca suspendate intr-un timp poleit cu metal pretios. Reciteam acum cateva zile incursiunea lui William Clarke in misterele averii tariste, rezultat a peste 20 de ani de cercetari asidue, transpusa in cartea “The Lost Fortune of the Tsars”. O lucrare care reuseste sa ridice intrebari si care pe alocuri ofera si cateva posibile raspunsuri.

Inainte de Primul Razboi Mondial, averea romanovilor era estimata in jurul a 45 de miliarde de dolari si includea pe langa palatele din jurul St. Petersburg-ului, trenuri si yachturi regale, celebrele de acum oua Faberge, scapate ca “prin minune” de la a fi topite si transformate in lingouri de aur.

Istoria Faberge fascineaza si la ora actuala, iar mostenirea lui Peter Carl Faberge este onorata cu fiecare prilej, prin expozitii dedicate in marile capitale ale lumii si mai ales prin continuarea realizarii de colectii bijuterie, menite sa consolideze renumele de cel mai exclusivist brand de bunuri de lux la nivel mondial.

Pana sa va povestesc despre directia imprimata de Faberge in prezent, va propun sa facem impreuna o calatorie pe axa timpului, pana in 1814, anul nasterii lui Gustav Faberge. Stramosii familiei Faberge au trait initial in nordul Frantei, iar dupa revocarea Edictului de la Nantes, temandu-se de persecutiile religioase intr-o tara predominant catolica (ei erau protestanti), s-au mutat in nord-vest.

Anul 1814, ii gaseste la Pamu, in actuala Estonie, la nasterea sa Gustav purtand numele Febrier (in 1842, Gustav isi schimba numele numele de familie in Faberge). O familie simpla, fara prea mari posibilitati materiale, insa care i-am imprimat lui Gustav ambitia si dorinta de a-si urma drumul.

In 1830 Gustav Faberge decide sa plece la St.Petersburg pentru a deprinde tainele meseriei de bijutier. Andreas Spiegel (mastru in realizarea casetelor din aur) i-a fost indrumator la inceput, iar mai apoi Gustav s-a alaturat prestigioasei firme Kiebel, alcatuita din bijutieri ai curtii regale ruse.

In 1842, Gustav reuseste sa isi deschida un boutique de bijuterii, situat la subsolul unei cladiri de pe celebra strada Bolshaya Morskaya si se casatoreste cu Charlotte Jungste. Rodul mariajului lor, Peter Carl Faberge, se naste in 1846 si este educat si crescut in St.Petersburg. O educatie aleasa as putea spune, daca este sa tin de cont de faptul ca Scoala de Arte si Meserii din Dresda, ale carei cursuri le-a urmat Peter Carl Faberge, era considerata una dintre cele mai prestigioase institutii de invatamant ale vremii.

Experienta acumulata si talentul sau dovedit, il transforma pe Carl in succesorul tatalui sau la carma afacerii. Obiecte pretioase de secol XVIII erau recreate de Carl, intr-un nou limbaj estetic, care avea sa se impuna ca un stil in sine.. stilul Faberge.

Sub conducerea lui Carl, magazinul de bijuterii devine intr-un timp relativ scurt unul dintre cele mai reputate din St.Petersburg, iar in momentul in care Agathon, fratele mai mic al lui Carl, decide sa i se alature acestuia, cei doi incep sa creeze primele bijuterii care urmeaza un design propriu. Faberge ridica astfel stacheta si reuseste sa isi contureze o linie bine definita.

La varsta de 26 de ani, Carl Faberge este cooptat de Muzeul Hermitage (Palatul de Iarna al tarilor), pentru restaurarea unor piese antice incluse in colectii de o valoare inestimabila.

Munca depusa de Carl a atras atentia Tarului Rusiei, Alexandru al III-lea, a carui pasiune pentru arta era recunoscuta. Mai mult decat atat, Alexandru al III-lea (un personaj extrem de exigent si in nici un caz usor de multumit) il onoreaza pe Carl Faberge cu distinctia de reinventator al artei bijuteriei rusesti (totodata il numeste bijutier oficial al curtii imperiale, cea mai inalta expresie a recunoasterii conferita de un tar), dupa ce acesta din urma il impresioneaza cu reproducerea pana in cel mai mic detaliu a unei tabachere ce a apartinut lui Ludovic al XVI-lea.

Faberge dezvolta astfel o relatie speciala cu familia imperiala, oferindu-i-se chiar si o camera intreaga in care sa isi expuna piesele de bijuterie. Adeseori, imparatul isi petrecea ore intregi in camera cu pricina, admirand obiectele pretioase, iar atunci cand trebuia sa faca un cadou oaspetilor de marca, isi alegea piese din colectiile lui Carl.

Va intrebati desigur cum a ajuns Casa Faberge faimoasa in intreaga lume pentru bijuteriile in forma de oua. Ei bine, mare parte din creatiile lui Faberge erau daruite in preajma sarbatorilor din Rusia , cu accent special pe Paste. In Rusia se obisnuia ca de Paste sa se faca schimb de oua, iar Faberge era omul potrivit pentru a conferi acestui obicei o transpunere in arta la nivel de bijuterii.

In 1885, Alexandru al III-lea ii cere lui Carl Faberge sa ii creeze o bijuterie in forma de ou, de un alb mat, pentru a i-o oferi in dar sotiei sale Maria Fedorovna. Oul cu pricina prezenta o coroana minaturala din diamante (replica a coroanei tarului), iar in interior o gaina din aur. Astfel a luat nastere o traditie, ca in fiecare an cu ocazia Pastelui, Carl sa creeze un ou pretios (la inceput sub atenta directionare a tarului, pentru ca apoi acesta sa ii lase libertate artistica totala).

Intre 1885 - 1916 artistul a realizat 54 de oua pentru Curtea Imperiala, fiecare dintre acestea simbolizand evenimente importante ale epocii: incoronarea tarului Nicolai al II-lea, nasterea mostenitorului tronului etc. Ouale cu pricina au devenit faimoase in intreaga lume, fiecare dintre ele fiind o opera de arta in sine.

Pana la sfarsitul secolului, micul atelier al lui Carl s-a transformat in Casa Faberge, cu peste 500 de mestesugari si designeri. Cladirea cuprindea atat atelierele mestesugarilor, cat si o biblioteca cu opere rare, salonul destinat vanzarii fiind situat la parter. La etajul superior, se gasea luxosul apartament al lui Carl, cu nu mai putin de 15 camere, decorate dupa propriul gust.

In cei 40 de ani de existenta a afacerii sale, Carl a reusit sa inoveze nu doar in ceea ce priveste design-ul ci si la capitolul tehnica de lucru. Peste 140 de nuante noi au fost dezvoltate in atelierele Faberge, iar in fiecare an clientii asteptau cu nerabdare sa admire paleta cromatica propusa.

Meritele lui Faberge au fost recunoscute in intreaga lume, Carl reusind sa cucereasca atat Parisul (in 1900 la Expozitia Internationala i-a fost acordata medalia de aur, iar apoi a fost numit cavalar al Legiunii de Onoare) cat si Londra (in 1903 isi deschide un magazin) sau Kiev-ul (un alt magazin este deschis aici in 1906).

Odata cu izbucnirea Primului Razboi Mondial, cererea de bunuri de lux s-a redus simtitor, in parte si pe fondul lipsei de metale pretioase. Faberge a continuat sa produca insa piese din cupru (cani, farfurii, tabachere) si fiind un patriot convins, si-a transformat atelierele in depozit pentru munitie.

In 1918 Casa Faberge este nationalizata, iar toate piesele de bijuterie confiscate. Prin urmare, Carl Faberge paraseste St.Petersburg-ul si pleaca cu ultimul tren diplomatic spre Riga. Doi ani mai tarziu, Carl decedeaza la Pully (langa Lausanne), iar Alexander si Eugene (fiii lui Carl) reusesc sa ajunga la Paris si sa restaureze in 1924 Casa Faberge.

In 1937 i-a nastere Faberge Inc sub conducerea lui Sam Rubin, o afacere cu parfumuri, fara nici un suport legal din partea familiei Faberge, vanduta ulterior contra sumei de 26 de milioane de dolari, companiei de cosmetice Rayette. Anul 1987 marcheaza achizitia de catre Faberge Inc. a Elizabeth Arden, pentru ca in 1989 Unilever sa cumpere intregul grup si sa inregistreze Faberge ca marca a unei gama extinse de bunuri.

Anul trecut, in luna septembrie, Faberge s-a relansat, iar pe data de 9 decembrie a inaugurat primul boutique de sine statator la Geneva(de la cel din 1915), cu un design imaginat de Jaime Hayon.