Hot City - Cultura urbana feminina

Alina Ene se numara printre tinerii designeri care au reusit sa depaseasca directia impusa de cadrul academic si sa isi transpuna ideile intr-o colectie de debut care mizeaza atat pe modul inedit in care tehnologia este integrata in tesaturi, cat si pe latura functionala a tinutelor.

In urma cu aproximativ o luna, pe scena Romanian Fashion Week 2010, colectia Alinei a iesit pentru prima data la rampa, iar gratie show-ului imaginat am avut oportunitatea de a distinge cateva dintre efectele luminii UV asupra hainelor si modul in care conturul siluetei este modificat prin intermediul tehnicii de light painting.

Cu toate acestea, specificul vesmintelor create de Alina nu se preteaza neaparat unei prezentari clasice de podium, ci mai degraba unei explorari atente si amanuntite, astfel incat toate efectele sa poate fi intelese. Conceptul nu este singular si in nici un caz primul de acest gen, daca este sa ne gandim la referintele cufundate in navitatea anilor ’50 sau la formele perfecte si riguros modelate ale inceputului anilor ’60. Iar ca sa ne apropiem mai mult de prezent, amintiti-va de initiativa Philips si introducerea tehnologiei LED in tesaturi (o explozie vizuala integrata in conceptul Lumalive) sau de activarea prin intermediul sunetului a LED-urilor prezente pe rochii sau pe piese de lenjerie (cercetarea condusa de Heidi Kumao).



Tocmai pentru ca tinutele propuse de Alina se inscriu intr-o sfera mai speciala, iar pentru a le putea percepe in mod corect si plenar trebuie sa atingi materialul, sa studiezi indeaproape formele si sa te joci cu lumina urmand liniile trasate cu rigurozitate, vernisajul expozitiei “Personal Light” care a avut loc miercuri seara la Anaid Concept Space s-a dovedit a fi mai mult decat oportun.



Alina Ene a conceput expozitia intr-un mod foarte personal si curat, delimitand extrem de bine spatiul si exploatandu-l la maxim. Asemenea unei calatorii intr-un parc de distractii, in care descoperi pe rand mirajul ascuns in spatele fiecarei provocari, pentru a reveni apoi in punctul initial marcat de experienta acumulata, expozitia Alinei Ene a fost imaginata ciclic si gandita pana in cel mai mic detaliu.



Un veritabil montagne-russe, care m-a purtat cu viteza luminii printre imprimeurile tridimensionale si cele de light-painting, starnindu-mi reactii si determinandu-ma sa ma inscriu la nesfarsit pentru un nou traseu. Totul a inceput din camera in care erau prezentate rochiile cu imprimeuri tridimensionale si cuburile rotative inserate intr-o instalatie metalica, pe laturile carora puteau fi distinse fotografiile realizate de Dan-Andrei Paraschiv, colaboratorul Alinei in acest proiect.



De indata ce am privit prin lentilele colorate in albastru si rosu ale ochelarilor speciali, intregul peisaj a prins parca viata. Rochiile s-au transformat in organisme vii, atragandu-ma asemenea unui magnet, iar imprimeurile au devenit hipnotizante, parand ca pulseaza intr-un ritm propriu. Layere peste layere puteau fi distinse, contururile a caror profunzime nu as fi putut-o decat intui se dedublau in fata ochilor, iar intensitatea nuantelor si modul in care se repozitionau pe material de indata ce schimbam unghiul, mi-au starnit curiozitatea si m-au determinat sa zabovesc minute in sir in fata manechinelor.



Trecand de cortina plusata, am patruns in cea de-a doua incapere, tinand in mana o lampa cu lumina UV. Am regasit rochiile realizate in tehnica light painting si 3D light, pe care le-am putut explora in amanunt. Cateva reflectoare plasate in fata fiecarui manechin, se aprindeau si se stingeau in functie de cat de mult ma apropiam de tinuta, astfel incat puteam observa transformarea contururilor in alternanta lumina alba - lumina UV.



Materialele reflectorizante, m-au introdus intr-un univers cromatic plin de semnificatii, in care fiecare ton putea fi doar intuit si se situa in prelungirea unei acuarele fine, ce dezvaluia linii serpuite neon sau suprafete perlate.



La finele traseului, reprezentati ai Sony erau pregatiti sa ma surprinda intr-o fotografie, pe care apoi aveau sa mi-o ofere printata drept amintire. Iar in gradina Anaid Concept Place, imagini desprinse de la sedinta foto realizata de catre Alina Ene special pentru aceasta colectie, rulau pe un ecran de dimensiuni generoase.



Fiecare tinuta creata de Alina este unica, iar imprimeul nu mai poate fi reprodus decat printr-o comanda speciala. Procedul tehnic nu este tocmai facil, insa rezultatul este unul pe masura. De asemenea, Alina poate realiza sedinte de fotografie light painting sau 3D cu acei clienti care doresc sa isi poarte un imprimeu personalizat pe vestimentatie.



De ce demersul Alinei merita cu prisosinta a fi luat in seama? In primul rand pentru ca initiativa este singulara (cel putin pentru moment) in Romania. Iar apoi, pentru ca dincolo de concept si experiment, Alina a stiut sa traduca totul in haine purtabile, menite a fi incluse in garderoba, nu expuse intr-un muzeu.



Inchei prin a spune ca initiativele singulare si cu potential de obicei sunt trecute cu vederea, in special atunci cand nu exista un covor rosu si nici VIP-uri care sa atraga jurnalistii dornici de cancan, intr-o tara in care unii concep moda ca activitate piaristica desfasurata in club. Insa asa cum la baza oricarui sistem functional se afla lucruri autentice, am increderea ca in viitor vom putea privi mai mult inspre very important pieces, in detrimentul very important persons. 

In continuare va invit sa urmariti un interviu cu Alina Ene, realizat in seara vernisajului.