Hot City - Cultura urbana feminina

Miercuri seara, clubul Silver Church (fosta Preoteasa) a fost gazda prezentarii colectiei primavara-vara 2010 “One summer! this afternoon..” semnata Elena Perseil. O colectie in timpul careia, nu de putine ori, am avut o stranie senzatie de deja-vu, in ciuda faptului ca in jurul meu se aflau persoane profund acaparate de tinutele prezentate pe podium.

Elena Perseil si-a dorit sa exprime prin intermediul pieselor vestimentare, acea dulce relaxare a unei zile de vara, in care corpul se simte rasfatat de materiale fluide, placute la atingere. Poate ca tot acest demers ar fi fost de bun augur, daca selectia texturilor s-ar fi dovedit a fi mai riguroasa si daca accesoriile nu ar fi surclasat in atatea randuri tinutele.



Daca in colectia de toamna-iarna 2009-2010, Elena Perseil punea foarte mult accentul pe matase naturala si materiale lucrate manual, de data aceasta impresia a fost aceea de tinute realizate din materiale ramase prin atelier. Cu exceptia catorva rochii maxi, in degrade, restul colectiei mi-a parut mai degraba un “melting pot” cu iz de primavara. Care nici macar “fresh” nu este, ci mai degraba iesit din hibernare.



Luate fiecare in parte, tinutele prezentate ar putea servi drept propunere pentru o mini garderoba de primavara-vara, insa puse la un loc nu fac decat sa stirbeasca din unitatea stilistica presupusa de colectie.



Cu toate acestea am apreciat consecventa la nivel cromatic. Tonurile pastelate, de roz, ivoire, bleu sau vernil, au fost completate de accente de culoare bine plasate (rosu, galben, indigo) si de imprimeuri florale sau cu iz etnic.



De asemenea, mi-au atras atentia cateva piese inspirate de zona de budoir. Pantalonii din voal cu elastic in talie, maiourile simple cu aplicatii satenate sau sorturile brodate purtate cu platforme.



Styling-ul in ceea ce priveste coafura, a vrut sa duca inspre perioada anilor ’20-’30, insa asocierea nefericita intre accesoriile metalice si cele din plastic colorat, nu a facut decat ca totul sa para efemer. Ca si cum un copil s-ar fi jucat cu piesele gasite in sifonierul mamei si ar fi decis ca margele pictate, plasticul, metalul si elasticul merg la un loc.



In mod evident nu este cea mai inspirata colectie a Elenei Perseil. Pe ideea de zi de vara relaxata, se putea compune foarte mult, iar surse de inspiratie slava domnului ca existau. Poate tocmai aceasta a fost meteahna colectiei: s-a pierdut in varii directii, iar atentia a fost distrasa de la linia avuta in vedere.

Fotografii: Alexandru Buruntia. Video realizate cu Samsung i8910 HD.

Partea intai a defilarii

Partea a doua a defilarii

Partea a treia a defilarii