Hot City - Cultura urbana feminina

Ieri seara au avut loc ultimele prezentari din cadrul Romanian Fashion Week. Cateva colectii foarte bune, un debut interesant si cateva experimente partial reusite. Per total insa, o seara in care am vazut mult mai multe piese reusite decat in seara precedenta si care a marcat incheierea festivalului Romanian Fashion Week.

Lena Criveanu



Am ramas fascinata in fata colectiei Lena Criveanu toamna-iarna 2010-2011, intitulata “Zephyr”. Un tablou mirific care m-a transpus intr-o lume in care printesele de gheata de pe taramurile ucrainene, apar ca plasmuiri ale unui creator care nu cunoaste decat atributul perfectiunii, manifestat pana in cel mai mic detaliu. Volumele sunt transpuse intr-o curgere lina, fluida, asemenea unui condei manuit de un caligraf iscusit.



Organza este inmuiata intr-un serbet delicios de trandafiri, iar matasea se involbura in zona umerilor. Rozul fin pudrat este inobilat de o foita aurie discreta si evidentiata la nivelul detaliilor. Capele par aripi de inger, presarate cu un praf magic, extrem de diafan, cu sclipiri ce ascund un mister feciorelnic.



Petale de trandafiri proaspete, inviorate de picaturile de roua, se preling cu gratie de pe bust pana pe poalele rochiilor din matase, intr-un mod absolut firesc si dintr-o vointa parca proprie. Fara doar si poate, Lena a reusit sa realizeze una dintre cele mai bune colectii din cadrul Romanian Fashion Week.

Irina Schrotter si Andreea Raicu



Irina Schrotter a lasat-o pe buna sa prietena Andreea Raicu sa se “joace” putin de-a designerul vestimentar in atelierul sau, iar sub atenta sa indrumare a indemnat-o sa puna la punct o colectie all black, intr-un stil care sa o reprezinte in mare parte. Am regasit rochii si pantaloni din piele, alaturi de costume desprinse din zona office, intr-o garderoba in esenta unitara, insa inexpresiva din punct de vedere al demersului artistic.



Faldurile sunt prinse in gaicile din piele, volumele coboara de pe un umar in mod abrupt pana pe tivul rochiilor iar imaginea in ansamblu nu deranjeaza. Intregul experiement in negru ii lipseste insa acea nota care sa ii confere vigoare si care sa ii dea intensitate. Poate un joc de texturi diferite ar fi salvat colectia de la banalitatea care planeaza asupra ei. La un moment dat am sesizat cateva tinute care ar fi putut sugera un oarecare minimalism, insa si acesta se construieste in mod sistematic, nu haotic si lipsit de relevanta.

Irina Marinescu + twenty(2)too



Pana sa vad prezentarea Irinei Marinescu ieri seara la Romanian Fashion Week, marturisesc ca habar nu aveam cu ce se mai ocupa designerul. Se pare insa ca Irina si-a unit fortele creative cu un proaspat venit in design-ul masculin, iar colaborarea sper sa fie de bun augur pentru ambele parti pe viitor. In prezentarea de aseara colectia Irina Marinescu + twenty(2)too nu a reusit sa ma convinga de relevanta demersului catusi de putin.



Rochiile s-au voit a fi reinterpretate dupa modelul camasii masculine, intr-o nota usor romantica pe alocuri si desueta. Slitul fustelor urca vertiginos si nepermis de mult, intr-un avant menit sa puna estetica pe fast forward. Dezvaluirea este aproape completa, imaginatiei neramanandu-i prea mult de cercetat. Complicitatea atinge un nou stadiu, atragand intr-un joc periculos elemente provenite din arsenalul feminin de seductie.

Mirela Diaconu



O alta poveste care s-a vrut a vorbi despre senzorial si s-a dovedit a fi situata cu totul in afara oricarei estetici acceptate. Nu mi-as dori sa fiu “invadata” de universul Mirelei Diaconu si nici nu cred ca s-ar putea vreodata acest lucru, dat fiind ca respectivei colectii i-a lipsit cu totul forta si puterea de convingere.



Dantela s-a prelins din crestetul capului pe reverele sacourilor, salopetelor le-au fost adaugate patine metalice, iar monezi in tonuri rubinii au poposit pe platci. Organza in nuanta jadului, oricat de inspirationala ar fi, nu este suficienta pentru a masca constrangerea inutila a corpului in ochiurile dantelei bleumarin. Nu am reusit sa identific cui anume se adreseaza colectia, insa intre timp i-as sugera Mirelei sa pastreze piesele pentru un muzeu al kitch-ului.

Papucei by Angela Vasiliu

O colectie de accesorii prezentata in cadrul unui festival de moda, in primul rand nu isi are locul, iar apoi daca tot se vrea a fi realizata, ar trebui cel putin gandita si executata impecabil. Angela Vasiliu este un designer talentat in ceea ce priveste realizarea de incaltaminte, insa nu la nivelul unui festival de moda.



Vitalitatea si atitudinea usor detasata a modelelor nu au substiuit lipsa unei rigori esentiale atunci cand pornesti creionarea unei schite. Creativitatea nu este sinonima cu asocierile fortate si nici cu ignorarea oricarei valente estetice. Tocurile metalice, velurul din lana si plasticul tipator nu merg mana in mana, indiferent de acceptiune. Inaltimea tocurilor si un calapod nou nu garanteaza reusita unei colectii, cu atat mai mult cu cat erori fundamentale de stil sunt operate.

Andreea Musat



Trecand peste deja-vu-ul primelor tinute din colectia toamna-iarna 2010-2011 semnata Andreea Musat, imaginea de ansamblu creata se pozioneaza intr-o zona romantica cu usoare influente rock. Tivul fustei atinge marginea cizmelor din piele care urca cu aproximativ o palma si jumatate peste genunchi, iar franturi de dantela se regasesc printre fronseurile rochiilor.



Coliere masive atrag atentia inspre zona bustului, iar pietrele naturale vin sa completeze un tablou in care dezordinea pare a fi voita. Insa pentru a creea o dezordine ordonata ai nevoie de mult mai mult decat niste artificii stilistice care din punct de vedere estetic nu se integreaza in ansamblul colectiei. Andreea a mizat doar pe efect, fara sa distinga si metodele prin care acesta poate fi sustinut drept un demers valabil.

Lucian Pop

In debutul colectiei am avut senzatia ca printul Dracula invaluit intr-o mantie din catifea a poposit pe catwalk intr-un exercitiu mult prea evident de aprobiu. Pe masura ce modelele paseau pe catwalk, mi-am dat seama ca nu avem de a face decat cu o garderoba care necesita o organizare urgenta.



Personajul conturat de Lucian Pop detine un secret la care nu m-as fi gandit vreodata: posbilitatea de a calatori in timp la o viteza uimitoare. Altfel nu imi explic cum papionul sare de la gat pentru a fi inlocuit instant de prosoape de baie, iar jeansii cu pantaloni cadrilati. In timpul prezentarii atentia mi-a fost distrasa de atat de multe elemente disparate, incat daca s-ar fi organizat undeva in incinta un bazar le-as fi impachetat si le-as fi depozitat acolo. Nu stiam la ce sa ma uit intai: la manusile potrivite poate pentru manevrarea unui preparat culinar fierbinte, caci la altceva nu ma pot gandi ca ar putea sa serveasca sau la pijamaua neschimbata din adolescenta. Un tanar aflat in cautarea propriului drum, insa care reuseste sa o ia pe cai fara iesire.

Andreea Tincu&Sense



Colectia Andreei Tincu&Sense toamna-iarna 2010-2011 a fost inspirata de povestea “Soldatelul de plumb”. O poveste pe care Andreea a reusit cu succes sa o aduca intr-un plan creativ cat se poate de expresiv si de savuros. Rochiilor le sunt adaugati epoleti, iar mantourile militare includ linii care le duc intr-o zona mult mai feminina, fara a-si pierde insa din functia initiala.



Andreea dezvolta in tonuri de gri si accente de un rosu vibrant, o poveste de amor cu un fin substrat. Amorul pentru hainele din dulapul unui “el”, care ii confera si mai mult aplomb. Pe sub haina sa militara se ascunde in momente-cheie o rochie rosie, menita sa incite atat cat trebuie, astfel incat sa pastreze neatins misterul feminin in fragilul balet acompaniat de note puternice. Cu toate ca din punct de vedere cromatic avem de a face cu un minimalism asumat, prin intermediul cusaturilor, al tighelelor in contrast sau al detaliilor din croi, extrem de multe detalii de ordin tehnic sunt evidentiate. O colectie in care piesele s-au “legat” perfect si au fost cat se poate de expresive la nivel vizual.

Alina Ene

Alina Ene a pornit pe un drum marcat de numeroase explorari, in care moda, arta si tehnologia gasesc lianturi prin care sa poata comunica. Alina a lucrat intens la acest proiect, dat fiind ca este unul cu totul special si primul de acest gen in moda romaneasca. “Light Wear” a fost intitulata colectia si pe drept cuvant a sintetizat perfect conceptul care s-a vrut a fi exprimat. Materialele de asemenea prezinta componente cat se poate de interesante: reactivitatea la lumina UV, materiale autoiluminante etc.



Un joc fermecator de lumini si umbre, in care sclipirile organzei roz devin complice unor proiectii dirijate printr-un filtru gradat. Liniile fine ale picturii prind parca viata in intuneric, iar contururile sugereaza doar forma finala fara a o dezvalui in intregime.

Andra Clitan

Colectia Andrei Clitan “Back to Roots” imi era deja cunoscuta inaintea prezentarii, insa nu am ezitat sa descopar aspecte noi care initial sa imi fi scapat cu vederea. Andra nu a incercat sa impresioneze cu orice pret, ci a echilibrat foarte bine latura creativa cu cea comerciala, evitand sa se avante in realizarea unor piese strict de podium.



Cele cateva motive populare imprimate pe bluzele din matase sau transpuse in tesatura cardiganelor, amintesc de covoarele realizate de catre mainile dibace ale femeilor din mediul rural. O parte din bogatia cromatica a fost insa usor temperata, datorita dificultatilor tehnice de redare fidela a nuantelor, insa acest lucru nu a stirbit cu nimic din expresivitatea vizuala. O colectie bine inchegata si pusa in valoare.

Razvan Vasilescu

Razvan Vasilescu a realizat o colectie cu un pronuntat caracter documentar, insa lipsita de caracteristicile necesare prezentei sale intr-un festival de moda. Am privit intreg demersul, mai mult ca pe un exercitiu stilistic, decat ca pe o colectie in adevaratul sens al cuvantului.



Razvan a mizat pe o trecere in revista a transformarilor pe care salopeta muncitoreasca le-a suferit din perioada comunista si pana la ora actuala, iar daca nu ar fi fost micile detalii impregnate pe caramizile false, atunci probabil ca povestea nu mi-ar fi ramas intiparita in minte. Simple insiruire a simbolurilor nu inseamna ca iti face mesajul mai percutant si nici mai valabil. Iar timpul pentru exercitii stilistice pe scena unui festibal a expirat demult.

Vuarnet by Stephan Pelger



Brandul Vuarnet a apelat pentru prima oara la un designer autohton pentru a realiza o colectie in editie limitata de costume de ski. Stephan Pelger a acceptat provocarea si a conceput cateva modele in combinatii cromatice interesante, adaugandu-le blana de vulpe polara, care vor fi disponibile spre vanzare atat in showroom-ul designerului cat si in cateva locatii de lux selectate.

ER Fashion



12 ansambluri au fost realizate de studenti ai Universitatii de Arta si Design din Cluj, coordonati de Elena Basso Stanescu, secondata de Lucian Broscatean. Viziunile sunt cat se poate de diferite si reprezinta preview-uri ale unor proiecte apartinand studentilor participanti. Gulerele unor bluze se transforma in coliere masive, subtituind necesitatea unor accesorii in zona superioara a corpului, iar siluetele sunt usor distorsionate prin apelul la volumetrii plasate in zonele de interes.

Jolidon



Piesele de lenjerie prezentate de Jolidon au cuprins o cromatica axata pe tonuri pastelate (roz pudrat, crem, bleu ciel sau lila), nuante profunde de violet, negru si turcoaz. Dantela neagra se impregneaza pe piele precum un tatuaj, devenind parte din cea care o poarta. Volanele invaluie soldurile si cupele sutienelor, iar decupajele experimentate pe chilot mai degraba incita decat dezvaluie. Corsetele, nu dintre cele mai reusite ca si executie, prezinta atat imprimeuri florale cat si panglici satenate care dubleaza sistemul de inchidere.

Razvan Ciobanu

Razvan Ciobanu nu se dezice si aduce din nou pe podium o colectie de rochii, care ma face sa ma intreb daca este oare posibil sa ai o selectie de rochii si nimic mai mult pentru a-ti sustine un show cu pretentii. Lanturile prinse din loc in loc in partea frontala a rochiilor, pesemne tin loc de captuseala, in conditiile in care zona inspre care a mers detroneaza intimitatea.



Croiul este atat de repetitiv incat senzatia de deja-vu intervine in mod constant. Intreg demersul ne transpune in urma cu cel putin 10 ani, trezind amintiri pe care le credeam de multa vreme inchise in seiful mintii. Insa acum, gratie expansiunii lacaselor in care distractiile nocturne atrag din ce in ce mai multi turisti potenti financiar, clientela ar putea fi asigurata.