Hot City - Cultura urbana feminina

Ultimii 20 de ani au adus mutatii profunde in ceea ce priveste cultura modei in ansamblu. Am asistat la un apogeu al bling-bling-ului, care a prilejuit reinterpretarea minimalismului in fel si chip, ne-am jucat cu formele si ne-am lasat inspirati de arhitectura sau pictura, ne-am gandit la modalitati prin care moda si tehnologia se pot completa reciproc si am pendulat intre implicarea totala a designerului in creatie manifestata prin broderii manuale si implicarea clientilor in proces, gratie imprimeurilor personalizate sau celor digitale.

O simpla trecere in revista a tuturor momentelor care au marcat moda in aceasta perioada, ar putea constitui cuprinsul unei reviste de cateva sute de pagini. Prin urmare, in moda ca si in alte domenii de activitate este necesara o cercetare riguroasa, desfasurata intr-un cadru academic sustinut de profesionisti in domeniu. Iar aici ma refer atat la profesori universitari cat si la jurnalisti, stilisti, fotografi, parfumieri sau critici de moda.

La finele saptamanii trecute, in spatiul intim al Carturesti, am asistat la inaugurarea centrului de cercetare EMI (eveniment moda-imagine), initiativa a Universitatii Nationale de Arte Bucuresti, Departamentul Moda. Acest demers este unul absolut necesar, in conditiile in care moda romaneasca sufera de ani de zile de lipsa unei organizari coerente, de un sistem bine pus si punct si de reglementari clare privitoare la modul de functionare.

Mai mult decat atat, pentru a putea evolua si a tine pasul cu ceea ce se intampla pe plan mondial in domeniu este necesara o analiza si o cercetare permanenta si disciplinata a tendintelor, a directiilor stilistice si a modului in care sunt pozitionate brandurile pe piata.

Doina Berchina a tinut sa sublinieze in deschiderea evenimentului, faptul ca EMI isi doreste sa reprezinte o punte de legatura intre proiectele desfasurate de Departamentul Moda din cadrul Universitatii Nationale de Arte si reteaua de servicii care se doreste a fi dezvoltata prin intermediul membrilor centrului si al colaboratorilor externi.

  

Serviciile care urmeaza a fi oferite incepand cu luna septembrie, reprezinta poate cea mai importanta componenta a centrului de cercetare, dat fiind ca are o aplicabilitate directa si o utilitate absoluta. In primul rand va fi vorba despre stilism si consiliere vestimentara gratuita, oferita oricarei persoane dornice sa apeleze la sfaturile unor persoane competente. Totul se va desfasura in mod organizat, prin programari prealabile, asa cum este si firesc, iar consilierea se poate derula pe o perioada indelungata, nefiind doar de moment.

Apoi, o alta componenta majora, parte a serviciilor EMI, consta in managementul, comunicarea in moda si consultanta pentru branduri. Lipsa unor specialisti care sa isi manifeste competentele pe aceste directii si acapararea de catre companiile de PR a tuturor conturilor a transformat intregul sistem intr-un exercitiu nefericit de comunicare. Mai mult decat atat, exista o nevoie acuta de persoane pregatite intens pe anumite segmente ale modei, foarte nisate, contrar asa-zisilor “experti” buni la toate de care ne impiedicam la tot pasul.

Inaugurarea centrului de cercetare a constiuit un bun prilej pentru a pune in discutie toate domeniile modei si pentru a arata o mica parte din ceea ce se poate face daca ne unim eforturile intr-un cadru academic. Profesor universitar doctor Unda POPP a prezentat un material video despre relatia dintre vesmant si purtator, exemplificand un exercitiu de arta in miscare realizat cu ajutorul catorva studenti ai Facultatii de Teatru.

Vorbim aici despre performing de costum si despre concepte inedite care pot deschide gustul spectatorilor pentru acest gen de manifestare, intocmai ca o piesa de teatru autentica sau ca o reprezentatie de opera. Iar pentru ca tot am adus vorba de relatia moda-arta, Doina Lucanu (conferentiar universitar doctor) a pus la punct o prezentare a celor mai percutante creatii vestimentare ale studentilor aflati la master: experimente in zona croiului, a tiparelor, forme geometrice cu accent pe detalii expresive, ce par a fi sculptate in tesatura, rochii inspirate de arta plastica sau arhitectura.

Nevoia de cercetare in moda a fost subliniata si de Razvan Vasilescu (asistent universitar), care a incercat sa exprime prin intermediul unui sketchbook, relatia dintre teatrul umbrelor si costumul contemporan, cu trimitere la curentele artistice, plastice ce au marcat in mod decisiv anumite perioade ale istoriei.

Revenind la partea practica, Ioana Nicolescu (buyer la Paris si protagonista interviului pe care vi l-am prezentat in urma cu putin timp) a realizat o demonstratie de relooking denumita “Pygmalion si oglinda”, prin intermediul careia a indemnat 3 barbati (Christophe Gaultier, Catalin Sava si Razvan Vasilescu) din domenii de activitate complet diferite, sa priveasca moda intr-un mod mult mai relaxat si mai jucaus. Rezultatele au fost surprinzatoare atat pentru cei trei barbati in cauza, cat si pentru audienta, dat fiind ca tipologia fiecaruia dintre ei era atat de bine conturata, incat cu greu ar fi putut fi imaginati in alta ipostaza. Insa iata ca este posibil.

Un alt exercitiu de stil a fost orchestrat de catre Ioana Avram (lector universitar doctorand), in ideea de a determina metodologiile cu care se exprima limbajele in moda. Serghei Iacenin, student la Facultatea de Moda, a realizat un experiment chiar pe el, demonstrand cum poate o echipa bine inchegata de stilisti sa ii schimbe imaginea. Etapele nu sunt deloc complicate, iar rezultatele pot fi lesne sesizabile.

In continuarea evenimentului, pornind de la “little black dress”, cateva studente ale Facultatii de Moda au incercat sa contureze un mic performing de costum, aratand cum prin intermediul accesoriilor se poate schimba imaginea. In final, un film inspirat de expozitia de costume a Adinei Nanu, a constituit prilejul perfect de reflectie asupra transformarilor din moda ultimelor decenii si asupra modalitatilor in care vesmantul ar putea evolua in viitor.

Aveam nevoie de EMI? Cu siguranta si de foarte mult timp. Un motiv in plus pentru a demara lucrurile in forta si pentru a dovedi ca mediul academic isi poate manifesta deschiderea spre toate domeniile conexe modei.



Va invit sa urmariti un interviu acordat de doamna Doina Berchina, jurnalist si promotor de moda.