Cui ii este frica de competitii?
Fenomenul web 2.0 a redefinit ideea de interactivitate si implicit pe aceea de comunitate. Socializarea este motorul acestor comunitati si acestea se formeaza oriunde, asa ca ne purtam identitatea din platforma in platforma si creem propria noastra retea.
Noi dam forma internetului iar ceilalti contribuie la forma noastra. Traim socializarea 2.0.
Zilele acestea, in 18 septembrie avem Webstock. Iar in viitor va veni Internetics. Competitii pentru noi, toti oamenii de bine din online. Cei seriosi. Nu agaricii bagaciosi. Iar noi ne dam maneca la camasa deoparte si ne lasam judecati muschii facuti peste an.
Ce motive avem? Chiar asa, ce motive?
Petrecerea de sfarsit. Hei, daca vei castiga e tare posibil sa vina la tine unii care pana acum nici ca te bagau in seama si sa iti stranga mana. Si sa se incline in fata priceperii tale. Care a fost mai tare decat a lor. Si apoi te invita si la alte petreceri. Ca tot sunt, aproape saptamanal. Rost de bautura si alte suflecari de maneci.
Discursul. Oh doamne, numai ca te inchipui acolo, cu microfonul in mana. Uitandu-te la cei pe care pana acum i-ai vazut numai in inregistrarile video. Si daca te plac poate o sa te pomeneasca pe bloguri. Ba, cine stie, te vor si lauda cu un twitter cand mai lansezi ceva nou. Totul, numai sa fie clientul multumit.
Ok, sa incetam cu gluma. Dar pana la urma problema ramane reala. De ce te-ai duce la astfel de competitii? De ce eu, de exemplu, as participa cu situl pe care l-am facut?
- Sa imi spuna unii cu jumatate de gura ca eu stabilesc un standard bun in industrie. Asta in timp ce cealalta jumatate carcoteste ca vezi si pe dincolo. Imi face asta situl sa fie mai apreciat de public, adica ajuta scopului meu final? Nu, din pacate. Desi la ceva tot poate fi bun. Daca ne gandim cum a folosit times.ro la lansare controversele din juriul internetics pentru a se face cunoscut in piata. Cititi aici. Siaici.
- Sa imi dau seama unde ma situez fata de ceilalti. Evaluarea e buna. Chiar si cu riscul de a afla ceva ce nu iti place. Ce te faci insa daca nu ai incredere in evaluatori? Sa zicem internetics. In niciun an nu am ramas cu impresia ca lucrarile care au castigat chiar au fost cele mai bune. Si parca si mai prost devine totul atunci cand ai lucrat cu evaluatorii si nu ti-au lasat o impresie prea buna din punct de vedere profesional. Sau sa zicem webstock. In juriu este acest domn. De curiozitate m-am dus pe linkurile catre proiectele personale. Iar apoi mi-a parut rau.
- Sa castig recunoastere din partea clientilor / advertiserilor. Un portofoliu din acela pe care sa il atasez la mailurile de prezentare. Si care sa spuna ca I mean s**t. Sa ne chinuim sa strangem cat mai multe premii, cat mai stralucritoare, de oriunde. Pe ei asta ii intereseaza si nu comunitatea / creativitatea / eficienta.
Poate vi se pare ca incerc sa va spun ceva. Dar mai degraba incerc sa va intreb – de ce sunt premiile date in online atat de neinteresante pentru cei care fac online? De mai degraba vedem ingramadindu-se agentii offline care poate ca mai fac vreo campanie asa in joaca pentru un client, sau situri care au aparut pentru ca ‘e urat sa nu ai o prezenta online’. Asa ca: de ce nu ne inghesuim si noi in competitii, inca mai avem de copilarit?






Comentarii
Adauga un nou comentariu