Pastele modern

Autor: sana

Pastele modern Chiar nu-mi dau seama pentru cata lume Pastele inseamna pe bune acea sarbatoare religioasa, de aducere aminte a unui moment crucial in istoria crestinatatii: Invierea lui Isus.

Desi am tinut tot postul asta lung si fara dezlegari la tot ce-i bun pe lume, nu pot sa spun ca sunt prea pioasa. Nu imi petrec timpul incercand sa imi desfasor viata in acord cu preceptele religioase de baza. E drept ca nu omor si stiu ca nu e bine sa ravnesc la nevasta altuia, dar fac destule lucruri rele, pentru care as primi in mod sigur niste canoane serioase.

Ma duc in fiecare an la Inviere, e adevarat, oriunde as fi plecata. Dar in momentele alea, dupa ce m-am prezentat la biserica si astept 12 noaptea, nu ma gandesc chiar la patimile lui Isus si la ce a insemnat el pentru viata noastra toate zilele. Desi stiu pentru ce ma aflu acolo, nu fac chiar o legatura directa intre evenimentul dragut la care iau parte si buchea bibliei. Nu reusesc sa imi inchipui ca Isus tocmai s-a ridicat din mormant, cu moartea pre moarte calcand.

Odata prezenta la biserica, nici nu-mi vine sa stau la toata slujba, pentru ca sunt multumita sa iau lumina si sa cant de cateva ori Hristos a inviat. Apoi incepe sa ma doara spatele si vreau acasa. De fapt, la Inviere vorbesc cu prietenii cu care se intampla sa fiu acum la biserica, ma gandesc la mancarea minunata pe care urmeaza sa o gust valuri-valuri, incepand de peste o ora. Si practicand taman unul dintre pacate, si anume lacomia, ma gandesc cum o sa fac excese timp de zile in sir.

Si Pastele, in general, e asociat in mintea mea cu venirea oficiala a primaverii. E momentul sa fug de la birou, sa imi iau un pic de vacanta, sa o lipesc la ziua care mi se ofera din oficiu la serviciu, si sa ma rup de toate. Pastele inseamna prima calatorie din an, cand ma urc in masina si fug catre campii cu mici frunze abia date si copaci ce stau sa plezneasca de pofta primaverii. Si timp mai mult petrecut cu aceia din familion pe care nu ii vedem asa des.

Am incercat sa vad ce inseamna Pastele pentru ceilalti. Si dorinta unanima mai ales a tuturor celor multi care nu sunt din Bucuresti desi locuiesc de multi ani aici, este sa fuga acasa. Sa-si vada tatii si mamele, sa petreaca timp in camera in care locuiau cand erau mici, sa manance bine, sa se intalneasca cu prietenii care se intorc si ei din alte orase, pentru scurt timp, acasa. Deci si Pastele lor arata tot destul de dezlipit de intregul concept religios care sade in spatele Invierii lui Isus.

Pentru ca mamele si matusile noastre inca nu s-au modernizat de tot si tin totusi toate ritualurile legate de Paste, ne mai luam si noi dupa ele, ca niste maimute care nu inteleg exact ce fac dar se supun. Ma intreb ce o sa se intample cand o sa fim noi, cititoarele lui hotcity.ro, mamele si matusile care sa dea tonul tineretului de atunci in legatura cu traditiile de Paste. Va spun de pe acum ca nu am raspuns.

Mie, de exemplu, imi plac asa de tare urzicile, incat as manca in continuu, pana nu mai gasesc la piata. Dar aflu ca nu e bine sa mai pun gura pe ele dupa Paste, pentru ca Isus a fost biciuit cu ele. Habar n-aveam ca e chiar asa o legatura intre urzicile cu mujdei din farfuria mea si religie. Si stiu sa zic acum, pe loc, 15 prieteni care n-ar pune gura pe miel, desi asta se mananca de Paste.

Probabil ca vom sarbatori Pastele mereu. Dar cred ca vom face asta din ce in ce mai tare dupa modelul nostru personal. Cu somon afumat si dorada si osso bucco si ruccola si funghi porcini si tiramisu pe post de meniu principal de Paste. Si cu tentative din ce in ce mai sofisticate de a petrece perioada asta de mica vacanta. Probabil ca vom pleca in strainatate, intr-un loc pe care ne doream de multa vreme sa-l vedem. Vom sarbatori un Paste modern, care nu are accent pe Isus.