Duminica va fi Pastele, asa ca am intrat pe ultima suta de metri cu pregatirile. De obicei asta vine cu o mare agitatie si la serviciu si in viata personala si fara un plan bine pus cap la cap nu ai cum sa ii faci fata. Asa ca sa vedem ce anume este de bifat:
In primul rand unde si cu cine il faci, asta influentand tot puhoiul de lucruri care vine dupa. Cei mai multi il fac cu familia, dar fiindca suntem moderni asta poate insemna o multime de lucruri: cu familia ta, cu familia lui, cu familia urbana constituita din prieteni si cunostinte cu gusturi comune sau cu actuala familie, adica voi doi? Si unde se va intampla: la tine, la altcineva acasa, intr-o vacanta conceputa special pentru acest eveniment? Ufff… o multime de intrebari care isi cauta raspuns, mai ales ca avem si o zi libera si vrem sa o fuctificam la maxim.
Cred ca alegerea este si in functie de varsta. Prin facultate faceam Pastele in club. Toata gasca se strangea la o biserica, cat mai in centru si cu boxe puternice unde cantam de ne sareau bojocii. Apoi fara mare fason ne puneam lumanarile stinse in buzunare si petreceam in cluburi de ni se rupeau pingelele pana dimineata. Pastele era un mare prilej de dans, de facut noi cunostinte si de fluturari de gene catre necunoscuti. Aici ai o multime de planificat: sa cadeti toti de acord unde, poate sa va rezervati si o masa, sa convingi parintii ca este perfect normala o asemenea alegere si sa stabilesti odata cu ce te imbraci.

Dupa o vreme Pastele a devenit mai romantic decat Valentine, pe care oricum nu l-am sarbatorit vreodata. Era testul suprem daca aveam o relatie serioasa. Daca el chiar vroia sa fim impreuna atunci se rupea de familie si modul traditional de a sarbatori si ma rapea in cine stie ce colt al lumii, sa fim numai noi doi. Ei, si cu totul alt gust au ouale vopsite ciocnite dimineata la o masuta de hotel. Si parca iti vine sa nu te duci numai la o biserica, ci la toate din oras, asa iti este sufletul de impacat si multumit. Ce ai de planificat? De obicei propunerea vine din partea lui, asa ca tu doar trebuie sa vezi ce bani mai ai prin pusculita, sa iei un cadou frumos si sa promiti tuturor rubedeniilor ca le vei vizita si pe ele la intoarcere.
Cu timpul s-a intamplat si ceea ce nu credeam sa se intample vreodata: pregatirea Pastelui a cazut in sarcina mea. Adica multi invitati la mine acasa pentru care trebuia cu mare grija sa creez atmosfera de sarbatoare. Am ales o biserica aproape. Am conceput un meniu. Si pune-te pe frecat. Si pe gatit. Si pe aranjat casa, sa se inteleaga despre ce sarbatoare este vorba. Si apoi discutat cu fiecare invitat in parte, ca de, fiecare mai are ceva de intrebat. Aici planificarea este stringenta, doar nu ai vrea sa faci cumparaturile cand e puhoiul mai mare, sau sa te trezesti fara vin tocmai la cozonac.
Si uite ca anul asta a venit si randul Pastelui in vizita la parintii lui. Alt tip de pragatiri: cat timp sa stam si unde, ce cadouri sa cumparam, cu ce ajungem la locul cu pricina. Si multe, nenumarate ganduri: oare daca nu voi manca, dupa cum sunt eu mofturoasa, se vor supara? Si cum am sa fac sa nu reactionez prea negativ cand ma va enerva vreun comentariu al lor? Si… sa fie oare acesta un test suprem al relatiei? Aparent in aceasta situatie nu pregatirile sunt cel mai dificil de facut, ci vizita cu pricina. Dar este Pastele, toata lumea este ingaduitoare, asa ca se va sfarsi cu bine.
Voi in care faza a planificarii sarbatorilor de Pasti sunteti?





























7 lucruri pe care ar trebui sa le faci pana la 30 de ani
prisma. just saying
Unghii cu probleme. Tipuri
uqilgna
Unghii cu probleme. Tipuri
agzvmj